19 reacții comune
întâlnite după ce treci prin traumă
Continuă să mergi mai departe.
Ai răbdare. Lasă timpul să te vindece.
19 reacții comune
La un moment dat în viață, majoritatea din noi vom trăi un moment traumatic. Poate fi vorba de un accident auto, de o boală, un accident de orice natură, o urgență medicală sau poate că este vorba de o altă persoană care ne atacă, ne fură sau ne pune într-o situație periculoasă. Putem suferi o traumă și atunci când o persoană dragă nouă trece printr-o situație ce îi amenință viața.
Ca o definiție putem spune că trauma (folosit în acest sens și în DSM IV/DSMV ) ca și condiție pentru diagnosticul de PTSD se petrece atunci când un eveniment exterior major ne amenință și ne face să ne simțim copleșiți.
Este bine să știi care sunt reacțiile comune la traumă pentru a nu crede că ai o mulțime de probleme ce nu au legătură între ele (nu poți dormi, te îndoiești de tine, ești supărat, etc.) când de fapt ele pot fi reacții la același eveniment.
Iată câteva din reacțiile comune:
Re-experimentarea traumei
- Rederularea evenimentelor în minte. Mulți oameni se întorc iar și iar la acele amintiri supărătoare. Am putea crede că creierul încearcă să înțeleagă experiența sau să găsească o reacție diferită la eveniment. Indiferent de cauza pentru care retrăiești experiența tot este dificil și dureros mai ales că tot ce îți dorești este să treci peste.
- Coșmaruri. Poate că în momentul trăirii experienței efective totul părea un coșmar, acum după traumă chiar iți este bântuit somnul de coșmaruri. Sistemul nervos a suferit un șoc major, iar în timpul somnului, creierul continuă să proceseze evenimentul. De cele mai multe ori, coșmarurile nu sunt o experiență exactă a traumei, dar au teme comune cu acestea – de exemplu, pericol, teamă sau urmărire. Nu este surprinzător că aceste coșmaruri pot contribui la un somn mai puțin odihnitor.
- Flashback-ui Acestea apar atunci când ai sentimentul că trauma se va întâmpla din nou. Ele sunt supărătoare pentru că sunt încărcate de emoții puternice și amintiri vii ale traumei.
Reacții emoționale
4. Teamă și anxietate. Poate că cele mai comune reacții emoționale la traumă sunt teama și anxietatea. De fapt sunt reacții perfect normale care ne spun că sistemul nervos funcționează așa cum trebuie. Uneori frica resimțită după producerea evenimentului poate fi la fel de puternică sau chiar mai puternică decât cea resimțită în timpul traumei. Din fericire la majoritatea oamenilor, cu trecerea timpului frica se estompează.
5. Furie. În completarea fricii și anxietății apare și furia ca o reacție comună la traumă. Poți simți furie față de o persoană sau de o situație responsabilă cu trauma. Sau putem fi furioși pe noi dacă ne blamăm pentru eveniment. Poți fi ușor iritabil sau lipsit de răbdare cu cei apropiați și toate acestea să fie doar un efect secundar al traumei.
6. Tristețe. De multe ori ne vom simți triști și vom plânge după un eveniment extrem de traumatizant. Plânsul poate fi o cale pentru sistemul nervos să își revină din răspunsul automat „luptă sau fugi”, deoarece plânsul este asociat cu sistemul nervos parasimpatic, care calmează mintea și corpul. Tristețea poate veni și din senzația de copleșire cauzată de o lume ce pare extrem de amenințătoare. Și, desigur, tristețea și durerea sunt frecvente atunci când trauma implică pierderea unei persoane apropiate nouă.
7. Vinovăție. Dacă trauma a implicat rănirea sau moartea cuiva apropiat, sau nu neapărat, atunci ne putem învinovăți și ne simțim vinovați că nu l-am împiedicat cumva. Sau dacă noi am produs trauma ne simțim vinovați de provocarea acesteia.
8. Sentiment de amorțire. Uneori, mai degrabă decât să simțim emoții puternice, ne simțim blocați emoțional, ca și cum am fi de lemn. O parte din această reacție vine din eforturile de autoprotecție al organismului atunci când întâlnește emoții copleșitoare.
Reacții de evitare
9. Evitarea gândurilor și discuțiilor despre traumă. Prin definiție, un eveniment traumatic este unul neplăcut și atunci are sens de ce încercăm să nu ne gândim la el. Așa cum am menționat și mai sus, mintea noastră are tendința de a rederula evenimentul așa că poate fi dificil să nu te gândești la el. Apare acea luptă între gândurile de tipul „ce aș fi putut face diferit” și durerea cauzată de amintirea traumei. Cu timpul acesta devin mai puțin dureroase.
10. Evitarea activităților ce au legătura cu trauma. Câteodată oamenii evită locuri, obiecte, oameni, activități ce au legătură cu evenimentul pentru a nu declanșa amintiri dureroase. Spre exemplu eviți să mai conduci mașina după un accident sau eviți să mai stai în dreapta șoferului, etc.
Schimbări în modul în care te vezi pe tine sau cum vezi lumea
11. Te învinuiești pentru traumă. Cum am menționat și mai sus este comun întâlnită vinovăția ca emoție. La fel de comună este și propria învinovățire. În minte pot rula scenarii despre cum ai fi putut evita un astfel de eveniment:
- „dacă aș fi plecat mai devreme cu câteva minute”
- „dacă nu aș fi mers acolo”
- „ar fi trebuit să prevăd asta”
- „de ce nu am fost mai atent?”
Este ușor să folosești avantajul retrospectivei pentru a vedea „greșelile” pe care le-ai făcut. În realitate, aproape sigur ne asumăm o responsabilitate prea mare pentru evenimentul traumatic și prin urmare simțim vinovăția în mod exacerbat.
12. Schimbări în modul în care vezi viața. Imediat după o traumă, lumea s-ar putea să ni se pară ca fiind un loc foarte periculos. Dacă înainte de traumă am subestimat pericolul din lume, după traumă avem tendința să supraestimăm pericolul. La urma urmei, ultima experiență cu „lumea” a fost una traumatizantă. În timp însă, aceste credințe se vor disipa, uneori lumea va fi amenințătoare alteori va fi relativ sigură.
13.Te gândești că ar fi trebuit să gestionezi altfel situația. Multe persoane ce au trecut printr-o traumă vor vorbi despre cum ar fi trebuit să acționeze altfel. Dar este o diferență între o decizie luată într-o fracțiune de secundă, în condiții de stres extrem și o decizie luată după ore bune de meditare, de pe canapea.
14. Te critici pentru modul în care ai reacționat la traumă. Nu este neobișnuit ca după traumă să te critici mai dur și să crezi că dacă ai fi fost într-un mod sau în altul experiența nu s-ar fi produs. După ce că te critici pentru modul în care ai acționat se întâmplă să mai fii și supărat pe tine pentru faptul că ești atât de afectat pentru ce s-a întâmplat și nu poți merge mai departe.
Hiperactivitatea sistemului nervos
15. Te simți mereu în gardă. Când sistemul nervos a avut un șoc acesta nu se oprește imediat. Va reveni pentru o vreme în alertă pentru a preveni un alt posibil pericol. Asta înseamnă că funcționezi normal iar creierul își face treaba pentru a te proteja.
16. Vezi pericole pretutindeni. Pentru că sistemul nervos a fost supus unui pericol real acesta va fi setat să prevină și alte pericole, așa că va fi în alertă. Cel mai probabil veți avea multe alerte false.
17. Te sperii ușor. Pentru că ești în modul alertă orice zgomot sau acțiune bruscă te va face să te sperii. Cel mai probabil vei simți furie și vei fi mult mai iritat de lumea înconjurătoare.
18. Dificultăți în a adormi. Somnul este o stare vulnerabilă și orice perturbare serioasă îl va afecta. Este ca și cum mintea ți-ar spune: „Pericol! Nu este cazul să dormi!” Coșmarurile sunt de asemenea comune și interferează cu calitatea somnului. Este posibil să te rețină din a merge la culcare.
19. Lipsa interesului față de sex. Ca și în cazul somnului, creierul poate fi înclinat să evite activitatea sexuală după o traumă. Este ușor de înțeles dacă trauma a fost un atac sexual, atunci activitatea sexuală poate declanșa amintiri dureroase ale atacului. Chiar dacă trauma nu este de natură sexuală, s-ar putea să fim mai puțin interesați de sex, în timp ce ne recuperăm după o traumă recentă.
Dacă ați trecut printr-o traumă s-ar putea să experimentați o parte din aceste reacții sau altele ce nu sunt listate aici. Este important de reținut că reacția fiecăruia este diferită și trebuie să iți dai voie să treci prin ele. Uneori reacțiile durează câteva zile sau săptămâni dar dacă acestea durează pentru o perioadă mai lungă de timp este bine să consultați un specialist pentru a verifica dacă nu suferiți de Tulburare de Stres Post-Traumatic (PTSD).
Deși timpul are un rol important în vindecare poți alege să nu fii singur pe acest drum!
